UE ar putea amâna interzicerea maşinilor noi cu motoare termice

Vânzarea de maşini cu motoare termice în UE ar putea continua după 2035

Planul Uniunii Europene de a interzice vânzarea de mașini noi cu motoare pe benzină și motorină din 2035 este supus unor presiuni semnificative pentru a fi amânat. Pe măsură ce se conturează posibilitatea unei revizuiri a termenului-limită la 2040, mizele economice și sociale cresc considerabil pentru statele membre, iar România joacă un rol important în această ecuație, având o industrie auto vitală.

Schimbarea de Paradigmă: De ce o Amânare la 2040?

Informațiile apărute recent în presă, citând surse din Comisia Europeană, sugerează că executivul UE ar putea lua în considerare o amânare de cinci ani a interdicției, adică stabilirea termenului final pentru vânzarea mașinilor noi cu ardere internă (ICE) în 2040.

Această schimbare ar veni ca răspuns la:

1. Opoziția Statelor Membre: Un grup de țări, printre care Germania, Italia, Portugalia, Slovacia și România, a susținut un plan alternativ. Acesta viza reducerea emisiilor de CO2​ cu 90% până în 2035, lăsând obiectivul de 100% (interdicția totală) pentru 2040.
2. Excepția Combustibililor Sintetici: Concesia obținută de Germania permite deja vânzarea mașinilor cu motoare termice și după 2035, dacă acestea folosesc exclusiv e-combustibili (combustibili sintetici neutri CO2​). O amânare a termenului de 100% ar oferi mai mult timp industriei pentru a dezvolta și implementa pe scară largă atât vehicule electrice, cât și tehnologii alternative pe bază de combustibili sustenabili.

Impactul Crucial Asupra Industriei Auto din România

Pentru România, o amânare a interdicției totale până în 2040 ar putea fi un balon de oxigen necesar, deși tranziția către electricitate rămâne inevitabilă.

1. Producția de Mașini cu Ardere Internă (ICE)

România este un hub important de producție auto, găzduind fabrici majore precum Dacia/Renault (Mioveni) și Ford Otosan (Craiova).

• Deși ambele companii au început deja tranziția către modele electrice (Dacia Spring, Ford Puma Electric), o mare parte din producția actuală și din lanțul de aprovizionare local (furnizori de componente) este încă axată pe motoarele termice.
• O amânare ar oferi producătorilor și furnizorilor mai mult timp pentru re-echipare, re-calificare a forței de muncă și amortizarea investițiilor în tehnologia ICE, evitând o închidere sau o restructurare rapidă și potentially traumatică.

2. Piața Internă și Infrastructura

Piața auto românească, la fel ca în multe țări din Europa Centrală și de Est, este caracterizată de o flotă auto îmbătrânită și de o putere de cumpărare mai redusă comparativ cu statele vestice.

• Accesibilitate: Mașinile electrice (VE) sunt încă, în general, mai scumpe. O interdicție rapidă în 2035 ar putea limita sever accesul românilor la mașini noi și accesibile, forțând menținerea unei flote auto vechi și poluante.
• Infrastructura de Încărcare: Deși s-au făcut progrese, România se află în coada clasamentului UE privind numărul de stații de încărcare publică. O amânare la 2040 ar acorda statului și investitorilor privați mai mult timp esențial pentru a construi o rețea de încărcare capabilă să susțină cererea în creștere, în special în zonele rurale și pe autostrăzi.

Perspectivele României în Negociere

România, alături de ceilalți parteneri, a susținut argumente legate de nevoia de flexibilitate tehnologică și de un ritm de tranziție realist care să țină cont de disparitățile economice din UE.

Obiectivul rămâne zero emisii, dar calea trebuie adaptată: Susținerea combustibililor sintetici sau a soluțiilor hibride avansate după 2035, împreună cu un termen final în 2040, ar putea asigura o tranziție mai lină, menținând competitivitatea industriei auto europene (și implicit celei românești) în fața concurenței globale.

În cele din urmă, decizia Comisiei Europene privind revizuirea planului "Fit for 55" va determina nu doar viitorul transportului în UE, ci și capacitatea României de a-și menține poziția de producător auto major în contextul electrificării.